Vlad Marinescu: „Obiectivul meu este ca prin eSports să motivez copiii pentru a practica un sport!”

Vlad Marinescu este președinte al Federației Internaționale de Esports (IESF). Fondată în 2008, IESF este cea mai veche organizaţie care se ocupă de destinele sportului electronic, având peste 60 de naţiuni afiliate. De asemenea, Vlad este şi preşedintele Federaţiei de ESport a Statelor Unite şi îndeplineşte şi funcţia de director media şi marketing la Federaţia Internaţională de Judo. A fost director general al SportAccord şi, pentru o perioadă, preşedintele platformei RSportz.

Lucrează în sportul internațional de peste 15 ani, este român, a crescut în Statele Unite ale Americii și a studiat la Budapesta. A trecut prin toate nivelele de organizări sportive, de la sportiv, la organizator de evenimente în toate departamentele, apoi la managementul organizării sportive și al activității sportive. Se află în primii zece manageri sportivi sub 30 de ani într-un top realizat de Sport Business.

Este implicat în recentul proces de modernizare a Federației Internaționale de Judo în sectorul organizării de evenimente, al sponsorizării și marketingului, producției și distribuției drepturilor TV.

Vlad Marinescu este fiul preşedintelui Federaţiei Române de Arte Marţiale, Florentin Marinescu.

Vlad ești pe o poziție de invidiat în managementul mondial,  președintele ESports World. Cum ai primit această numire?

Am fost pasionat de esports în ultimii ani și simt că este o activitate fantastică, aceea de a motiva copiii, care astăzi, din păcate, nu sunt foarte activi să își asume responsabilitatea de a începe un sport fizic. Cred că Federația Internațională de Esports, entitatea care guvernează esport-ul mondial, este un mijloc pentru a promova această direcție. Știind cantitatea de muncă necesară acestei funcții, nu cred că oamenii ar putea să mă invidieze.

Ai ocupat diferite poziții de management, Director General Sportaccord,  ești implicat și în activitatea Federatiei Internaționale de Judo. Unde a fost cea mai mare provocare profesională?

Judo-ul este sportul, Federația Internațională de Judo este organizația și președintele Marius Vizer este omul care m-a format ca om și ca manager sportiv. În 2007, domnul Marius Vizer a devenit președintele FIJ și am avut onoarea să fac parte din echipa de bază  a dumnealui, care a transformat organizația dintr-o structură ce organiza un eveniment pe an, într-una care organizează astăzi peste 20 de evenimente anual. Aici am învățat toate sectoarele din sport – business, puse direct în practică. Cu toate experiența dobândită, în 2013, l-am urmat pe domnul președinte Vizer la SportAccord, unde, împreună am lucrat la proiecte pentru a dezvolta lumea sportului în beneficiul federațiilor internaționale și al sportivilor.

Pentru iubitorii sportului trebuie să amintesc că tatal tău este un om de excepție, Florentin Marinescu, care a contribuit la istoria sportului românesc. Cum apreciază dânsul implicarea ta în fenomenul Esports?

Deși tata a fost născut în 1950, chiar este foarte înțelegător cu tot ceea ce se întâmplă în esports în lume și se numără printre primii oameni care mi-au sugerat să mă implic în acest domeniu, pentru că reprezintă o evoluție a sportului, o modernizare digitală ce trebuie să fie direcționată de oameni cu intenții bune pentru binele societății.

Esti un mare practicant al sportului.  În adolescență, multiplu campion al artelor marțiale, în polo…   Cum se potrivește acest profil cu noul job?

Sportul este baza vieții mele și în prezent fac sport în fiecare zi, este o educație care m-a învățat valorile vieții, pe care le aplic în viața mea de zi cu zi. Sunt sigur că fiecare copil pe planeta noastră ar beneficia din practicarea unui sport fizic, nu neapărat la nivel înalt sau cu scopul medaliilor, ci pentru a fi un cetățean bun, un campion în viață. Luând în considerare toate acestea, obiectivul meu este să le aplic în esports, adică pe toți copiii, și pe cei care joacă jocuri, să-i motivăm să încerce și sportul fizic.

Călătorești precum tenismenii în jurul Globului. Care sunt orașele tale preferate?

Mă simt acasă în toată lumea. Esențiali pentru mine sunt prietenii și colegii cu care am lucrat și la care țin, din întreaga lume.

Unde ai biroul în noua organizație?

Federația Internațională de Esports are sediul în Coreea de Sud, din 2008. Acum lucrăm cu un partener pentru a deschide birouri regionale și birouri comerciale. Fiind o organizație internațională, avem și federații naționale cu birouri în peste 70 de țări.

Care este viitorul jocurilor? Încotro ne îndreptăm?

În timpul pandemiei de Covid-19, jocurile au fost o metodă de socializare de acasă, o metodă de distracție care a ajutat la sănătatea mentală. Toate numerele asociate cu jocuri au crescut exponențial în ultima perioadă (vizualizări, ore jucate, vânzări, etc). Această activitate va continua să crească și sper că o va face într-o direcție pozitivă, îmbinând sportul fizic cu esports. Această mișcare nu se poate opri deoarece are o amplitudine și o viteză enormă. Trebuie să muncim, să direcționăm vagonul spre rezultate pozitive și sănătoase.

Te preocupă sănătatea copiilor noștri, ai în agendă programe pro mișcare?

Copiii înțeleg că jocurile sunt o metodă de recompensă pentru o activitate. Adică, atunci când vedem copii la cină în restaurante, în general, părinții le oferă în schimbul “liniștii” jocuri. Lucrăm acum la un proiect, Aleargă ca să te joci (Run to Play), unde, în parteneriat cu guverne, trimitem camioane speciale de esports la școli, iar copiii trebuie să alerge 1 km pentru a se putea juca, cel mai rapid se joacă primul.

Ții conferințe peste tot în lume. Cum e privită România?

România are un mare potențial, rămâne doar să fie valorificat. Acțiunile pe care le facem ca națiune, fiecare persoană în străinătate ne reprezintă și trebuie luat în considerare că reputația noastră depinde de cum ne comportăm cu toții. Sunt mândru că m-am născut în România, din ambii părinți români, și sper ca prin activitățile mele să pot influența pozitiv imaginea României.

Când te revedem acasă, în București?

Sper că în curând, îndată ce programul meu îmi va permite.