Subiectul momentului: plecarea lui Helmut Duckadam de la FCSB după ce se despărțise și de Steaua
Două plecări, două dezamăgiri și o singură concluzie. Aceea că nu ne respectăm valorile, indiferent că vorbim de o entitate onorabilă, Armată sau de mediu privat.
Întrebarea zilei e lansată de chiar Gigi Becali: ,,Ce să facem noi cu personalitățile dacă nu-s bani? “
Să vedem ce ne răspund străinii!
Real Madrid plătește milioane de euro anual pentru o pleiadă de legende madrilene, cu misiunea de a colora tribuna VIP de la Santiago Bernabeu la meciurile de acasă și dublele europene. Roberto Carlos este una dintre legende, nelipsit de la meciuri, jovial cu suporterii, cu presa, hipnotizând delegația adversă.
E adevărat, au un buget de 1 miliard de euro, adică de 100 de ori mai mare ca al FCSB-ului. Dar măcar 1% din ceea ce câștigă legendele Realului pot câștiga și cei care au adus titluri naționale europene pentru Steaua/FCSB, precum Duckadam!
Din păcate, la acest capitol se vorbește aceeași limbă… Odinioară, Helmut declara că ministerul nu l-a ajutat cu nimic important în urma uriașei performanțe de aici și își arăta dezamăgirea față de proiectul CSA.
Echipele germane, la rândul lor, au o frumoasă tradiție. După cariera administrativă a edililor orașului, jucătorii emblematici sau reprezentanții sponsorilor principali de vârsta a doua formează un ,,sfat al bătrânilor”, care reprezintă cu cinste clubul în toate evenimentele premergătoare întâlnirilor din cupele europene.
Unul dintre primarii cu multe mandate, cel al orașului Gelserckirchen, acum pensionar, la întâlnirea oficială din cadrul dublei Steaua – Schalke, unde am fost prezent, a fost captivat de prezența lui Helmut. Aproximativ de vârsta lui, știa mai multe decât noi despre seara magică de la Sevilla.
În plus, Helmut are darul de a înmuia glasul presei, prin prezențele sale televizate, foarte util în focul mediatizării specific clubului roș-albastru. E adevărat că nu poate ajuta activ actuala generație. Nu are timpul, pregătirea și nici energia să stea în trening la marginea terenului. Prin personalitatea și sinceritatea sa lezează involuntar deseori propriii fotbaliști.
Dar am considerat mereu că are un statut aparte, pe care și-l merită cu prisosință. Că, datorită unicei sale performanțe, nu trebuie să mai lucreze o zi, ci doar să ne reprezinte cu onoare pe noi, ceilalți activi.
Prin recunoașterea mondială pe care a adus-o românilor și țării sale, Helmut Duckadam este unul dintre cei mai cunoscuți ambasadori – în mod gratuit, dar constant – ai României. Ce dovadă mai bună să aduc în sprijinul acestei afirmații decât discursul de la începutul acestui an al președintelui Donald Tusk, la ceremonia de deschidere a președinției române a Consiliului Uniunii Europene? ”România are puterea de a fascina și încânta… Episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din 1986, când Steaua București a învins Barcelona. Și aș vrea să fac un apel la toți românii, să apere, în România și în Europa, fundamentele civilizației noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și constituția. Să le apere cu aceeași hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, și mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reușit!”.
Helmut Duckadam… reprezentând România în conștiința Uniunii Europene alături de George Enescu, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Nichita Stănescu, Nadia Comăneci, Simona Halep… pe când și în conștiința oamenilor de sport și a celor care au puterea să decidă la noi acasă?
Cred că am văzut, totuși, o excepție. La Craiova. Acolo suporterii nu permit ignorarea legendelor și ai mereu senzație că joci cu Craiova Maxima.
Din păcate, Helmut Duckadam e doar cel mai mediatizat erou uitat, însă nu singurul…
În schimb, rămâne cu ceva ce-i doar al lui. Propria marcă de echipament e platforma ideală să-i genereze binemeritata recunoștință. Iar aici mingea e la noi, suporterii legendelor.
1 comments on “Eroul nostru de la Sevilla”