1. Cătălin, consider că presa sportivă a pierdut un fin analist, în ultimii ani. Cea de investigații a câștigat un mare luptător al adevărului, tu canalizându-ți energia pe acest segment. Din ce categorie te-ai recomanda unui străin?
Prefer termenul cronicar, mai ales că nu am nicio contribuție la transformarea lui într-o promisiune pentru atâtea generații de jurnaliști sportivi. Ioan Chirilă și Radu Cosașu au promovat cuvântul ”cronicar sportiv” în ceva atât de frumos! Onest vorbind însă, oamenii mă cunosc acum mai degrabă ca jurnalist de investigații. Mi-aș fi dorit să rețină cronicile de la Jocurile Olimpice, interviul cu Mihai Neșu, dar Ovidiu Ioanițoaia are o vorbă: ”Ca jurnaliști, nu suntem ce suntem, ci ce cred ceilalți despre noi”.
2. Sunt situații când ai realizat după un articol critic că te-ai înșelat și că cel în cauză nu merita critica?
Da, am fost uneori prea aspru. Pe vremea când scriam doar sport, eram foarte dur cu arbitrajele. Țin minte și acum un meci de la Piatra Neamț, când ”l-am ars” pe Adrian Porumboiu în cronică și la notă. Știți cum țin Crăciunescu și Porumboiu supărarea, nu uită niciodată! Glumesc, pe jumătate… Ideea e că, în anii 90, nu realizai când scriai cronici de meci ce putere ai și, uneori, te purtai copilărește… acum vorbesc despre mine. Nu mai știu ce coleg din redacția Gazetei Sporturilor a descoperit după 20 de ani, în vechile caiete ale lui Costică Ștefănescu, de pe vremea când antrena Universitatea Craiova, notele pe care le-am dat la o cronică. Ca jurnalist, cred că nu am simțit un compliment mai cald decât faptul că o legendă precum Ștefănescu, pe care îl admirasem când eram copil, să considere relevantă opinia mea despre un meci.
3. Îmi poți spune cu ce echipă simpatizezi? Dacă nu din țară, măcar cea din străinătate.
F.C. Barcelona!
4. Ai fost vreodată de acord cu “nu trebuie adevărul să strice un articol bun”?
Nu, însă discuția e foarte lungă. Ca jurnaliști nu suntem infailibili, uneori greșim, avem tentația de a face pe deștepții, important e să ne aducem aminte că suntem doar mesageri.
5. Messi sau Ronaldo?
Messi!
6. Ți-am citit frecvent blogul și e o arhivă în folosul adevărului, în toate domeniile. Ce m-ai sfătui, la început de drum în arta condeiului, pe nișa pasiunii mele?
Nu îndrăznesc să-ți dau sfaturi, dar poate că ar fi util să o faci în stilul tău. Așa cum pe teren ai avut succes pentru că erai diferit, foarte greu de încadrat ca fotbalist, probabil că dacă ieși din tipare asta îi va bucura pe oameni. Succes, Narcis!
Mulțumesc, Cătălin!